udhr
Version:
Universal Declaration of Human Rights
253 lines (252 loc) • 16.3 kB
HTML
<html data-code="eml" data-iso6393="rgn" dir="ltr" lang="rgn">
<head>
<title>Romagnolo</title>
</head>
<body>
<h1>DICHIARAZIOUN UNIVERSELA DI DIRET UMEN</h1>
<header>
<h2>PREAMBLI</h2>
<p>Considerèd che u riconoscimènt dla dignità cla riguèrda tot i mémbri dla famèia umèna e di su dirét, cumpagn e irrinunciabli, e costitués e' fundamènt dla libertà, dla giustizia e dla pèsa te mand;</p>
<p>Considerèd che la negazioun e el disprèz di dirét umèn i à port ma gist d'inciviltà che i ufènd la cuscinza dl'umanità, e che la cunquésta d'un mand duvè che al persouni al goda dla libertà at parola e at credo (foida) e dla libertà da la paura e da e' bsagn, l'è stè proclamèd cumè la piò granda aspirazioun dl'om;</p>
<p>Considerèd che l'è indispensabli che i dirét umèn i sia difois da lègi, se u s vò evitè che l'om u sia custrèt a ricora, cumè utma pusibilità, m'la ribelioun countra la tirania e l'opresioun;</p>
<p>Considerèd che l'è nicisèrii lavurè prì u svilòp ad relazioun d'amicizia tra toti al Nazioun;</p>
<p>Considerèd che i popli dli Nazioun Unidi ià ribadì tu Statut la su foida ti dirét umèn fondamentil, tla dignità e te valour dla persouna umèna, tl'uguaglienza di dirét dl'om e dla dona, e i à decis da lavurè prì e' prugrès suciél e prì un migliour tenour ad vita t'na libertà piò granda;</p>
<p>Considerèd che i Stèd dli Nazioun Unidi i s'è impegné a lutè, sla colaborazioun dli Nazioun Unidi stèsi, prì u rispèt e l'oservènza universèla di dirét umèn e dli libertà fondamentèli;</p>
<p>Considerèd che una concezioun unitèria at stì dirét e at stà libertà la è fondamentèla prì la completa realizazioun at tot stì impégn;</p>
<p>L'ASEMBLEA GENERELA</p>
<p>la proclama</p>
<p>la presènta dichiarazioun universèla di dirét umèn cumè ideél comun da cunquistè da tot i popli e da tot al Nazioun,s'u scop che ogni individui e ogni urganismi dla società, tnénd sempra presènta stà Dichiarazioun, u s'impègna a lavurè, s'l'insegnamènt e s'l'educazioun, prì u rispèt at stì dirét e at stlì libertà e ad garantin, miténd in àt iniziativi sempri piò numerousi at caratri naziunèl e internaziunèl, l'universèl e concrét riconoscimènt e rispèt, tent tra i popli di stés Stèd mémbri, quant tra quéi di teritòri che i è sotopost mla su giurisdizioun.</p>
</header>
<article data-number="1">
<h2>ARTICOLO 1 (Artécli 1)</h2>
<p>Tot j essèri umèn i nàs lébri e cumpagn in dignità e dirét. Lou i è dutid ad rasoun e ad cuscinza e i à da operè, ognun ti cunfrunt at ch'j ilt, sa sentimint ad fratelènza.</p>
</article>
<article data-number="2">
<h2>ARTICOLO 2</h2>
<p>Ogni persouna la à da beneficié at tot i dirét e at toti al libertà proclamid tla presènta Dichiarazioun, sènza alcuna distinzioun prì rasoun ad raza, ad culour, ad sesso, ad lèngua, ad religioun, ad idea pulética e upinioun divèrsi, ad nazionalità o suciéla, ad richèza, ad nascita o ad qualsiasi élta cundizioun.</p>
<p>Nisuna distinzioun la sarà stabilida tnénd count du stèd pulétich, giurédich o internaziunèl de paiois o del teritorii me quale una persouna l'aapartèn, c'u sia quest indipendènt, o c'l'èpa una aministrazioun fiducèria, o c'un sia autonomo, o c'u sia sugét ma qualsiasi tip ad limitazioun ad sovranità.</p>
</article>
<article data-number="3">
<h2>ARTICOLO 3</h2>
<p>Ogni individuo l'à dirét ma la vita, m'la libertà e m'la sicurèza dla propia persouna.</p>
</article>
<article data-number="4">
<h2>ARTICOLO 4</h2>
<p>Nisuna persouna la putrà èsa tnuda in stèd ad schiavitò o ad servitò; la schiavitò e la trata di s-cév al sarà pruibidi sata qualsiasi fourma.</p>
</article>
<article data-number="5">
<h2>ARTICOLO 5</h2>
<p>Nisuna persouna la putrà èsa sotoposta m'la tortura o ma un tratamènt o punizioun crudeli, disumèni o degradènti.</p>
</article>
<article data-number="6">
<h2>ARTICOLO 6</h2>
<p>Ogni individuo l'à dirét, at tot e' mand, m'u riconoscimènt dla su personalità giurédica.</p>
</article>
<article data-number="7">
<h2>ARTICOLO 7</h2>
<p>Tot i è cumpagn davènti m'la lègia e i à dirét, senza discriminazioun, ma una uguèla protezioun da pèrta dla lègia. Tot i à dirét ma una uguèla protezioun countra ogni discriminazioun c'l'à sia cuntrèria m'la presènta Dichiarazioun cumè countra ogni incitamènt m'la discriminazioun stèsa.</p>
</article>
<article data-number="8">
<h2>ARTICOLO 8</h2>
<p>Ogni persouna la à dirét ma una concréta pusibilità da fè ricours ma tribunil competint countra àt che i neghés i dirét fondamentil riconosciud ma èsa stèsa dala costituzioun o da la lègia.</p>
</article>
<article data-number="9">
<h2>ARTICOLO 9</h2>
<p>Nisuna persouna la putrà èsa arèstèda, tnuda in prisoun o esiliéda arbitrariamènt.</p>
</article>
<article data-number="10">
<h2>ARTICOLO 10</h2>
<p>Ogni persouna la à dirét, in pusizioun ad tutèla uguagliénza, ma una giosta e poblica udienza davènti m'un tribunèl indipendènt e imparziél, s'u scop da determinè i su dirét e i su duvir, e in piò da determinè la fundatèza ad qualsiasi acusa penèla c'la j venga rivolta.</p>
</article>
<article data-number="11">
<h2>ARTICOLO 11</h2>
<ol>
<li>
<p>Ogni persouna acusèda d'una colpa la è presunta inocénta fina a quand la su colpevolèza lan sia stè pruvèda legalmènt t'un prucés poblich, te quale li la abia avù tot al garanzì nicisèrii prì la su difoisa.</p>
</li>
<li>
<p>Nisuna persouna la sarà cundanèda prì azioun cumèsi o prì azioun non cumèsi al quali, t'e' mumènt c'agli è stè cumèsi o non cumèsi, lin fos prevésti cumè reéd sgand el dirét interni o sgand el dirét internaziunèl. Tu stès temp un putrà èsa infléta alcuna poina piò granda ad quèla prevésta te mumènt te quale la colpa la sia stè cumèsa.</p>
</li>
</ol>
</article>
<article data-number="12">
<h2>ARTICOLO 12</h2>
<p>Nisuna persouna la putrà èsa sotoposta ma interferenzi arbitrèrii tla su vita privèda, tla su famèia, tla su chésa, tla su corispondénza, né ma lesioun du su unour e dla su reputazioun. Ogni persouna la à dirét da èsa difoisa dala lègia countra al sudèti interferinzi o lesioun.</p>
</article>
<article data-number="13">
<h2>ARTICOLO 13</h2>
<ol>
<li>
<p>Ogni persouna la à dirét m'la libertà ad muvimènt e ad residénza drointa i cunfoin ad ogni Stèd.</p>
</li>
<li>
<p>Ogni persouna la à dirét da lasè qualsiasi paiois, cumprois e propii, e d'arturnè tu su paiois.</p>
</li>
</ol>
</article>
<article data-number="14">
<h2>ARTICOLO 14</h2>
<ol>
<li>
<p>Ogni persouna la à el dirét da ciarché e da usufruì, at ch'j ilt paìs, rifug' dal persecuzioun.</p>
</li>
<li>
<p>St'el dirét un putrà èsa invuchéd te chés che la persouna la sia realmènt ricerchéda prì colpi non puletichi o prì azioun cuntrerii m'al finalità e m'i principi dli Nazioun Unidi.</p>
</li>
</ol>
</article>
<article data-number="15">
<h2>ARTICOLO 15</h2>
<ol>
<li>
<p>Ogni persouna la à dirét ma una citadinènza.</p>
</li>
<li>
<p>Nisuna persouna la putrà èsa arbitrariamènt privèda dla su citadinènza, né del dirét ad cambié citadinènza.</p>
</li>
</ol>
</article>
<article data-number="16">
<h2>ARTICOLO 16</h2>
<ol>
<li>
<p>Umni e dòni in età giosta i à el dirét da spusès e da fundè una famèia, senza alcuna limitazioun ad raza, citadinènza o religioun. Lou i à i stés dirét riguerd e' matrimonii, durent e' matrimonii e t e' mumènt du su eventuèl scioglimènt.</p>
</li>
<li>
<p>E' matrimonii e putrà èsa celebrèd snà s'u lébri e tutèl cunsèns di futur spus.</p>
</li>
<li>
<p>La famèia l'è la cellula naturèla e fondamentèla dla società e la i à el dirét da èsa difoisa dala società e da u Stèd.</p>
</li>
</ol>
</article>
<article data-number="17">
<h2>ARTICOLO 17</h2>
<ol>
<li>
<p>Ogni persouna la à el dirét da avoi una proprietà su persunèla o insèn sa élta genta.</p>
</li>
<li>
<p>Nisuna persouna la putrà èsa privèda ingiustamènt dla su proprietà.</p>
</li>
</ol>
</article>
<article data-number="18">
<h2>ARTICOLO 18</h2>
<p>Ogni persouna la à dirét m'la libertà ad pensiir, ad cuscinza, e ad religioun; st'el dirét e cumprènd la libertà ad cambié religioun e ad cambié credo, e la libertà ad manifestè, singolarmènt o insèn sa elta génta, e sia in poblich che in privèd, la propia religioun o e' propii credo tl'insegnamènt, tli pratichi, ti gist religius e tl'oservènza di rituel.</p>
</article>
<article data-number="19">
<h2>ARTICOLO 19</h2>
<p>Ogni persouna la à dirét ma la libertà d'opinioun e d'espresioun cumprois el dirét da no èsa molestèda prì la propia upinioun e quèl da ciarché, ricéva e comuniché infurmazioun e idèi usand tot i mèzi e senza riguerd ma cunfoin.</p>
</article>
<article data-number="20">
<h2>ARTICOLO 20</h2>
<ol>
<li>
<p>Ogni persouna la à dirét ma la libertà 'd riunioun e ad asociazioun pacéfica.</p>
</li>
<li>
<p>Nisun e pò èsa custrèt a fè pèrta d'una asociazioun.</p>
</li>
</ol>
</article>
<article data-number="21">
<h2>ARTICOLO 21</h2>
<ol>
<li>
<p>Ogni persouna la à dirét da partecipè m'e' g-vèrni de propii paiois, sia diretamènt, sia prì mèzi ad rapresentint scilt liberamènt.</p>
</li>
<li>
<p>Ogni persouna la à dirét da èsa asunta in cundizioun ad parità t'j impiégh poblich de propii paiois.</p>
</li>
<li>
<p>La volontà populèra la è e' fundamènt dl'autorità de g-vèrni; stà volontà la à da èsa esprèsa da elezioun frequenti e leéli, organizèdi a sufrag' universèl e uguèl, a vot segrét, opure seguend una procedura ad vutazioun altretènt lébra e garantésta:</p>
</li>
</ol>
</article>
<article data-number="22">
<h2>ARTICOLO 22</h2>
<p>Ogni persouna, cumè pèrta integrènta dla società, la à dirét mla sicurèza suciéla, nonchè mla realizazioun atravèrs u sforz naziunèl e la cooperazioun internaziunèla e in armonia sl'organizazioun e al risoursi ad ogni Stèd, di dirét economich, suciél e culturil indispensabli m'la su dignità e m'u lébri svilop dla su personalità.</p>
</article>
<article data-number="23">
<h2>ARTICOLO 23</h2>
<ol>
<li>
<p>Ogni persouna la à dirét m'u lavour, m'la lébra scilta dl'impiegh, ma giosti e dignitousi cundizioun ad lavour e m'la protezioun countra la disocupazioun.</p>
</li>
<li>
<p>Ogni persouna, sènza nisuna discriminazioun, la à dirét m'una uguèla retribuzioun in cunfrount m'un uguèl lavour.</p>
</li>
<li>
<p>Ogni persouna c'la lavoura la à dirét ma una pèga giosta e dignitousa c'la garantésa ma se stèsa e m'la su famèia una vita umèna dignitousa e aiutèda, quand l'è nicisèrii, da d'j ilt mèzi ad protezioun suciéla.</p>
</li>
<li>
<p>Ogni persouna la à dirét da fundè dli organizazioun sindachéli e dèi la propia adesioun prì la difoisa di propii interis.</p>
</li>
</ol>
</article>
<article data-number="24">
<h2>ARTICOLO 24</h2>
<p>Ogni persouna la à dirét m'u ripos e m'el temp lébri, tnénd count ad conseguénza d'una giosta limitazioun dli ouri 'd lavour e ad ferie retribuidi.</p>
</article>
<article data-number="25">
<h2>ARTICOLO 25</h2>
<ol>
<li>
<p>Ogni persouna la à dirét d'avoi una cundizioun ad vita c'l'ai permèta da garantì la saluta e e' benèsri propii e dla su famèia, s'una atenzioun particulèra m'l'alimentazioun, m'i vistid, m'la chésa, mli medicini e m'i servizi suciél nicisèrii, e la à dirét m'la sicurèza ti chés ad disocupazioun, malatì, invalidità, vedovènza, v-ciaia e at tot i chés ch'i duvés cumpurtè la perdita di mèzi ad susisténza a cheusa ad fàt indipendint dala su volontà.</p>
</li>
<li>
<p>La maternità e l'infanzia agl'i à dirét ma curi e asisténza particulèri. Tot i burdill, nid al'intèrni de matrimonii o fura da e' matrimonii, i à da beneficié dla stèsa protezioun suciéla.</p>
</li>
</ol>
</article>
<article data-number="26">
<h2>ARTICOLO 26</h2>
<ol>
<li>
<p>Ogni persouna la à dirét ma l'istruzioun. L'istruzioun la n'à da custè gnint almeno in riferimènt mli classi elementèri e fondamentèli. L'istruzioun elementèra la à da èsa ubligatoria. L'istruzioun tecnica e prufesiunèla la à da èsa m'la purtèda ad tot e l'istruzioun superioura la à da èsa altretènt acèsébla ma tot in cunsiderazioun de mèrit ad ciascun.</p>
</li>
<li>
<p>L'istruzioun la à da èsa indirizèda m'e' pin svilop dla personalità umèna e m'u rafurzamènt du rispèt di dirét umèn e dli libertà fondamentèli. Li la à da ricerché u svilop dla comprensioun, dla tolerènza, dl'amicizia fra toti al Nazioun, i grop ad razi divèrsi, i grop religius, e la à da favurì l'impègn dli Nazioun Unidi prì e' mantenimènt dla pèsa.</p>
</li>
<li>
<p>I genitur i à el dirét ad priorità tla scilta del tip d'istruzioun da dè m'i propii fiull.</p>
</li>
</ol>
</article>
<article data-number="27">
<h2>ARTICOLO 27</h2>
<ol>
<li>
<p>Ogni persouna la à dirét da partecipè liberamènt m'la vita culturèla dla comunità, la à dirét da aprezè al belèzi dl'arte tli su svariédi fourmi e da contribuì m'e' prugrès dla scienza e da usufruì di su beneficc.</p>
</li>
<li>
<p>Ogni persouna la à dirét m'la protezioun d'j interis murèl e materiil proveniint da ogni produzioun scientefica, leterèria e artestica creéda da la persouna stèsa.</p>
</li>
</ol>
</article>
<article data-number="28">
<h2>ARTICOLO 28</h2>
<p>Ogni persouna la à dirét m'un ourdni suciél e internaziunèl te quale i dirét e al libertà proclamid tla presènta Dichiarazioun i posa èsa completamènt realizid.</p>
</article>
<article data-number="29">
<h2>ARTICOLO 29</h2>
<ol>
<li>
<p>Ogni persouna la à di duvoir ti cunfrunt dla comunità, snà drointa la quale l'è pusébli e' pin e lébri svilop dla su personalità.</p>
</li>
<li>
<p>Tl'esercizii di su dirét e dli su libertà ogni persouna la à da èsa sotoposta snà ma cli limitazioun stabilidi dala lègia prì garantì u riconoscimènt e u rispèt di dirét e dli libertà ad ch'j ilt e prì sudisfè al giosti necesità dla morale, dl'ourdni poblich e de benèsri generèl 't una società democratica.</p>
</li>
<li>
<p>Stì dirét e stlì libertà in pò, in nisun chés, èsa esercitid in cuntrast slì finalità e s'i princìpi dli Nazioun Unidi.</p>
</li>
</ol>
</article>
<article data-number="30">
<h2>ARTICOLO 30</h2>
<p>Nisuna pèrta dla presènta Dichiarazioun la pò èsa interpretèda tu sèns da arughés, da pèrta d'un qualsiasi Stèd o grop o persouna, un dirét da esercitè un'atività o da mèta in at un'azioun c'la épa u scop da prevariché di dirét o dli libertà proclamid tla Dichiarazioun stèsa.</p>
</article>
</body>
</html>